Analiza șomajului și a migrației forței de muncă la nivelul statelor membre UE arată că acestea sunt interconectate, sunt influențate de diverși factori economici, politici și culturali, precum și complexitatea relației dintre acestea și necesitatea unor politici bine coordonate pentru a sprijini atât economiile statelor membre, cât și cetățenii afectați de acestea. În ultimii ani,...
La nivelul Uniunii Europene educația și formarea intră în sfera de competență a statelor membre. Astfel, inițiativele europene pentru competențe urmăresc mobilizarea tuturor părților interesate pentru sprijinirea următoarelor direcții de acțiune: O prioritate majoră la nivelul Uniunii Europene o reprezintă investițiile în oameni, în special în tineri și se are în vedere că o educație...
Strategia europeană privind ocuparea forței de muncă, care datează din 1997, stabilește obiective comune pentru politica de ocupare a forței de muncă și contribuie la o coordonare necoercitivă între statele membre. Unul dintre principalele obiective ale Strategiei Europa 2020 a reprezentat crearea mai multor locuri de muncă și de mai bună calitate. De la începutul...
Migrația forței de muncă reprezintă un fenomen complex și dinamic, care a marcat profund piața muncii și structura demografică a României în ultimele decenii. Fluxurile de migrație, atât cele de ieșire, cât și cele de intrare, sunt influențate de factori economici, politici și sociali, generând provocări semnificative dar și oportunități pentru economia națională. Principalele motive...
La nivelul Uniunii Europene combaterea șomajului în rândul tinerilor este o prioritate, având în vedere impactul acestuia asupra economiilor și societăților statelor membre. UE implementează mai multe măsuri și inițiative dedicate tinerilor, axate pe creșterea oportunităților de angajare, educație și formare. Principalele măsuri la nivelul UE sunt: 1. Garanția pentru Tineret (Youth Guarantee) Lansată în...
În România, măsurile europene de combatere a șomajului în rândul tinerilor au fost adaptate la contextul național, folosind instrumente precum Fondul Social European Plus (FSE+), Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor (YEI) și alte programe europene și guvernamentale. Prezentăm pe scurt câteva date despre implementarea acestor măsuri: România a implementat inițiativa europeană „Garanția pentru Tineret” printr-un plan...
Într-o lume aflată în continuă schimbare, formarea continuă și recalificarea adulților reprezintă piloni esențiali pentru asigurarea unei forțe de muncă competitive și adaptate cerințelor pieței. Uniunea Europeană promovează o serie de reglementări și inițiative în acest sens, în special prin programe precum “Agenda pentru Competențe” și “Pactul pentru Competențe”. Anul 2024 marchează un punct de...
Conform legislației, accesibilitatea presupune ansamblul de măsuri și lucrări de adaptare a mediului fizic, precum și a mediului informațional și comunicațional conform nevoilor persoanelor cu handicap, factor esențial de exercitare a drepturilor și de îndeplinire a obligațiilor persoanelor cu handicap în societate (art.5 Legea 448/2006) Accesibilitatea este un vector esențial pentru incluziune, fiind definit în...
Pentru îmbunătățirea formării profesionale continue în România, pot fi abordate următoarele direcții principale: Cursuri modulare și aplicate – în loc de formări lungi și generale, ar fi utile programe mai scurte, cu focus pe competențe specifice cerute de angajatori. De exemplu, în IT, să existe module de specializare în Python, Data Analysis etc., nu doar...
Digitalizarea reprezintă un factor transformator esențial pentru organizațiile societății civile (OSC-uri), contribuind nu doar la eficiența operațională, ci și la creșterea impactului acestora asupra comunităților pe care le servesc. Iată o dezvoltare detaliată a fiecăruia dintre avantajele menționate: 1. Accesibilitate și transparență Digitalizarea facilitează accesul la informații prin crearea de site-uri web, platforme interactive și...
Please type here to search text and press enter.
