{"id":2176,"date":"2025-04-07T03:59:50","date_gmt":"2025-04-07T01:59:50","guid":{"rendered":"https:\/\/osc.assoc.ro\/dialogonline\/?p=2176"},"modified":"2025-10-12T10:00:50","modified_gmt":"2025-10-12T08:00:50","slug":"adaptarea-formarii-profesionale-continue-la-era-digitala-o-prioritate-pentru-osc-uri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/osc.assoc.ro\/dialogonline\/2025\/04\/07\/adaptarea-formarii-profesionale-continue-la-era-digitala-o-prioritate-pentru-osc-uri\/","title":{"rendered":"Adaptarea form\u0103rii profesionale continue la era digital\u0103: o prioritate pentru OSC-uri"},"content":{"rendered":"\n<p><em>Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe ultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 la competen\u021be digitale de baz\u0103, cu doar 28% dintre cet\u0103\u021benii \u00eentre 16 \u0219i 74 de ani av\u00e2nd astfel de abilit\u0103\u021bi, comparativ cu o medie UE de 56%\u200b<\/em><\/p>\n\n\n\n<p><em>&nbsp;Acest decalaj eviden\u021biaz\u0103 urgen\u021ba investirii \u00een dezvoltarea competen\u021belor digitale \u00een r\u00e2ndul angaja\u021bilor, inclusiv cei din organiza\u021biile societ\u0103\u021bii civile.<\/em><\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen era digitaliz\u0103rii accelerate, c\u00e2nd administra\u021bia public\u0103, comunicarea \u0219i serviciile sociale trec tot mai mult \u00een mediul online, formarea profesional\u0103 continu\u0103 devine esen\u021bial\u0103. Organiza\u021biile societ\u0103\u021bii civile (OSC) \u2013 adesea sinonime cu ONG-urile \u2013 se afl\u0103 \u00eentr-o pozi\u021bie cheie: ele trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i sus\u021bin\u0103 angaja\u021bii \u00een dob\u00e2ndirea competen\u021belor digitale necesare, dar opereaz\u0103 de multe ori cu resurse limitate \u0219i \u00een cadre legislative g\u00e2ndite pentru o alt\u0103 epoc\u0103. Prezentul articol analizeaz\u0103 prevederile actuale din Codul muncii rom\u00e2nesc referitoare la formarea profesional\u0103 (Titlul VI \u2013 Formarea profesional\u0103) \u0219i eviden\u021biaz\u0103 limitele acestora \u00een raport cu cerin\u021bele erei digitale. Vom examina obliga\u021biile legale ale angajatorilor \u0219i drepturile angaja\u021bilor privind accesul la formare, cu accent pe situa\u021bia particular\u0103 a OSC-urilor, \u0219i vom sublinia necesitatea actualiz\u0103rii cadrului legislativ pentru a sprijini accesul echitabil \u0219i eficient la formare digital\u0103 \u00een sectorul non-profit.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Cadrul legislativ actual privind formarea profesional\u0103 continu\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Prevederi cheie din Codul muncii:<\/strong> Legisla\u021bia muncii din Rom\u00e2nia, prin Codul muncii (Legea nr. 53\/2003, republicat\u0103), dedic\u0103 Titlul VI form\u0103rii profesionale continue a salaria\u021bilor. Obiectivele acestei form\u0103ri, enun\u021bate la art. 192, includ adaptarea salariatului la cerin\u021bele postului, actualizarea cuno\u0219tin\u021belor \u0219i deprinderilor, perfec\u021bionarea profesional\u0103, precum \u0219i dob\u00e2ndirea de metode moderne necesare activit\u0103\u021bilor profesionale\u200b.<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;De\u0219i nu se men\u021bioneaz\u0103 explicit competen\u021bele digitale, formularea general\u0103 \u2013 de exemplu <em>\u201edob\u00e2ndirea unor cuno\u0219tin\u021be avansate, a unor metode \u0219i procedee moderne, necesare pentru realizarea activit\u0103\u021bilor profesionale\u201d<\/em>\u200b<\/p>\n\n\n\n<p>\u2013 ar putea fi interpretat\u0103 ca acoperind \u0219i noile abilit\u0103\u021bi digitale.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Forme de realizare a form\u0103rii:<\/strong> Articolul 193 din Codul muncii enumer\u0103 formele \u00een care se poate realiza formarea profesional\u0103: participarea la cursuri organizate de angajator sau de furnizori autoriza\u021bi, stagii de adaptare la cerin\u021bele postului, stagii de practic\u0103 sau specializare (inclusiv \u00een str\u0103in\u0103tate), ucenicie la locul de munc\u0103, formare individualizat\u0103, ori alte forme convenite \u00eentre angajator \u0219i salariat\u200b. Acest cadru permite flexibilitate \u2013 de la cursuri formale p\u00e2n\u0103 la \u00eenv\u0103\u021bare la locul de munc\u0103 \u2013 \u00eens\u0103 nu face o diferen\u021biere specific\u0103 pentru form\u0103rile legate de competen\u021be digitale. \u00cen practic\u0103, dezvoltarea competen\u021belor digitale poate avea loc prin oricare dintre aceste forme (cursuri IT, ateliere de lucru, e-learning etc.), dar importan\u021ba lor strategic\u0103 nu este eviden\u021biat\u0103 distinct \u00een lege.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Obliga\u021biile angajatorului:<\/strong> Codul muncii prevede \u00een mod expres obliga\u021bia angajatorilor de a asigura participarea tuturor salaria\u021bilor la programe de formare profesional\u0103, \u00eentr-un anumit ritm. Conform art. 194 alin. (1), angajatorii trebuie s\u0103 ofere formare profesional\u0103 <strong>cel pu\u021bin o dat\u0103 la 2 ani<\/strong> pentru salaria\u021bii din companiile cu <strong>cel pu\u021bin 21 de angaja\u021bi<\/strong>, \u0219i <strong>cel pu\u021bin o dat\u0103 la 3 ani<\/strong> dac\u0103 firma are sub 21 de angaja\u021bi\u200b<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;Aceste prevederi creeaz\u0103 a\u0219teptarea legal\u0103 ca nicio persoan\u0103 angajat\u0103 s\u0103 nu r\u0103m\u00e2n\u0103 mai mult de c\u00e2\u021biva ani f\u0103r\u0103 acces la vreun curs sau program de dezvoltare profesional\u0103. De asemenea, dac\u0103 organiza\u021bia are peste 20 de salaria\u021bi, exist\u0103 obliga\u021bia elabor\u0103rii <strong>anuale<\/strong> a unui plan de formare profesional\u0103 (art. 195), plan \u00eentocmit cu consultarea sindicatului sau a reprezentan\u021bilor salaria\u021bilor \u0219i anexat la contractul colectiv de munc\u0103\u200b<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;Acest plan asigur\u0103 o viziune strategic\u0103 asupra dezvolt\u0103rii personalului, iar salaria\u021bii au dreptul s\u0103 fie informa\u021bi cu privire la con\u021binutul s\u0103u\u200b<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Drepturile angaja\u021bilor:<\/strong> \u00cen oglind\u0103 cu obliga\u021biile angajatorilor, angaja\u021bii beneficiaz\u0103 de anumite drepturi legale legate de formare. Codul muncii stabile\u0219te c\u0103 formarea profesional\u0103 este un <strong>drept al salariatului<\/strong> (prev\u0103zut \u0219i la art. 39 alin. (1) lit. g) din Codul muncii), iar angajatorul are datoria s\u0103 \u00eel asigure\u200b.<\/p>\n\n\n\n<p>&nbsp;Important, dac\u0103 formarea are loc la ini\u021biativa angajatorului, <strong>toate cheltuielile<\/strong> implicate sunt suportate de angajator (art. 197 alin. 1)\u200b , iar salariatul are dreptul s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103streze salariul integral pe perioada cursurilor sau stagiilor de formare\u200b, acea perioad\u0103 fiind considerat\u0103 vechime \u00een munc\u0103 \u0219i stagiu de cotizare la pensie\u200b. Cu alte cuvinte, legea protejeaz\u0103 angajatul care se perfec\u021bioneaz\u0103 din ini\u021biativa angajatorului, asigur\u00e2ndu-i continuitatea veniturilor \u0219i recunoa\u0219terea perioadei ca timp de munc\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Pe de alt\u0103 parte, dac\u0103 salariatul dore\u0219te el \u00eensu\u0219i s\u0103 urmeze un curs (formare la ini\u021biativa proprie, cu scoatere temporar\u0103 din activitate), are dreptul s\u0103 solicite acest lucru, iar angajatorul este obligat s\u0103 r\u0103spund\u0103 cererii \u00een termen de 15 zile, hot\u0103r\u00e2nd \u0219i \u00een ce condi\u021bii \u00eei va permite participarea (inclusiv dac\u0103 suport\u0103 costurile integral sau par\u021bial)\u200b . Aceast\u0103 prevedere (art. 199) asigur\u0103 c\u0103 ini\u021biativa angajatului de a se dezvolta nu poate fi ignorat\u0103 complet de angajator, de\u0219i \u00een practic\u0103 decizia final\u0103 apar\u021bine tot angajatorului \u2013 care poate refuza sau poate oferi doar concesii par\u021biale (de exemplu, timp liber f\u0103r\u0103 plat\u0103 pentru cursuri, sau acoperirea doar a unei p\u0103r\u021bi din costuri).<strong>Constr\u00e2ngeri \u0219i limit\u0103ri \u00een cadrul legal actual:<\/strong> Un element notabil al legisla\u021biei actuale este clauza de fidelitate post-formare. Conform art. 198, dac\u0103 un angajat a beneficiat de un curs sau stagiu pl\u0103tit de angajator, acesta nu are dreptul s\u0103 demisioneze din propria ini\u021biativ\u0103 pentru o perioad\u0103 stabilit\u0103 prin act adi\u021bional (convenit\u0103 anterior cu angajatorul)\u200b. \u00cen caz contrar, salariatul ar putea fi obligat s\u0103 ramburseze cheltuielile de formare propor\u021bional cu perioada nelucrat\u0103 din intervalul agreat\u200b . Aceast\u0103 prevedere are rolul de a proteja investi\u021bia angajatorului \u00een formare, \u00eens\u0103 poate genera re\u021bineri at\u00e2t din partea angajatorilor, c\u00e2t \u0219i a salaria\u021bilor: angajatorii ar putea ezita s\u0103 finan\u021beze cursuri scumpe de teama plec\u0103rii angajatului, iar angaja\u021bii ar putea evita s\u0103 accepte formarea finan\u021bat\u0103 integral de angajator dac\u0103 nu sunt siguri c\u0103 pot r\u0103m\u00e2ne o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103 la acel loc de munc\u0103. Mai ales \u00een OSC-uri, unde proiectele au durat\u0103 limitat\u0103, o astfel de clauz\u0103 poate fi dificil de aplicat \u2013 ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dac\u0103 proiectul (\u0219i implicit pozi\u021bia) se \u00eencheie \u00eenainte ca perioada de fidelitate s\u0103 expire? Cadrul legal nu ofer\u0103 claritate pentru asemenea situa\u021bii specifice.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Limitele cadrului legislativ actual \u00een era digitaliz\u0103rii<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>De\u0219i Codul muncii asigur\u0103 un schelet general pentru formarea continu\u0103, <strong>cerin\u021bele erei digitale ridic\u0103 probleme noi pe care actualul cadru legislativ nu le acopera pe deplin<\/strong>. Iat\u0103 c\u00e2teva limite \u0219i provoc\u0103ri identificate:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Lipsa specificit\u0103\u021bii privind competen\u021bele digitale:<\/strong> Legisla\u021bia nu men\u021bioneaz\u0103 \u00een mod explicit competen\u021bele digitale ca domeniu prioritar de formare. \u00cen contextul actual, unde abilit\u0103\u021bile digitale de baz\u0103 (utilizarea computerului, navigarea online \u00een siguran\u021b\u0103, colaborarea digital\u0103 etc.) sunt indispensabile aproape oric\u0103rui loc de munc\u0103, aceast\u0103 t\u0103cere legislativ\u0103 poate face ca importan\u021ba lor s\u0103 fie subestimat\u0103. Formul\u0103rile generale din Codul muncii las\u0103 la latitudinea angajatorului alegerea ariei de formare. Angajatorii orienta\u021bi spre tehnologie vor include probabil cursuri IT, \u00eens\u0103 al\u021bii pot considera suficient un curs tradi\u021bional (de exemplu, perfec\u021bionare \u00eentr-o procedur\u0103 intern\u0103) \u0219i tot s\u0103 bifeze cerin\u021ba legal\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 abordeze lacunele digitale ale angaja\u021bilor. <strong>Era digital\u0103 ar putea justifica o prioritizare explicit\u0103 a competen\u021belor digitale de baz\u0103 ca parte a form\u0103rii profesionale continue<\/strong>, dat fiind c\u0103 acestea au devenit echivalentul noilor \u201ealfabetiz\u0103ri\u201d \u00een munc\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Frecven\u021ba minim\u0103 vs. nevoia de \u00eenv\u0103\u021bare continu\u0103:<\/strong> Obliga\u021bia legal\u0103 de a oferi formare o dat\u0103 la 2 sau 3 ani asigur\u0103 un minim, dar \u00een domeniul digital acest ritm poate fi insuficient. Tehnologiile \u0219i instrumentele digitale evolueaz\u0103 rapid; angaja\u021bii ar avea nevoie s\u0103 \u00ee\u0219i actualizeze cuno\u0219tin\u021bele poate anual sau ori de c\u00e2te ori apare o schimbare major\u0103 (un software nou, o procedur\u0103 digitalizat\u0103, noi amenin\u021b\u0103ri de securitate cibernetic\u0103 etc.). Cadrul legal actual nu impune o <strong>reactualizare continu\u0103<\/strong>, ci doar un prag temporar destul de larg. Astfel, un angajat dintr-o organiza\u021bie mic\u0103 (sub 21 salaria\u021bi) ar putea trece teoretic trei ani f\u0103r\u0103 nicio formare, perioad\u0103 \u00een care competen\u021bele sale IT pot r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103 semnificativ. <strong>Nevoia erei digitale este de \u00eenv\u0103\u021bare continu\u0103 (lifelong learning), nu episodic\u0103 la intervale de ani<\/strong>, \u0219i aici legisla\u021bia ar trebui adaptat\u0103 pentru a \u00eencuraja sau facilita un ritm mai sus\u021binut de upskilling.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Organiza\u021biile mici scap\u0103 adesea de sub radar:<\/strong> A\u0219a cum am men\u021bionat, companiile sau organiza\u021biile cu sub 21 de angaja\u021bi (categorie \u00een care se \u00eenscriu foarte multe ONG-uri) au obliga\u021bii de formare mai relaxate \u2013 doar o dat\u0103 la 3 ani \u0219i f\u0103r\u0103 a fi necesar\u0103 elaborarea unui plan anual formal. Aceasta recunoa\u0219te implicit constr\u00e2ngerile capacit\u0103\u021bilor reduse ale micilor angajatori, \u00eens\u0103 creeaz\u0103 \u0219i un risc: <strong>tocmai angaja\u021bii din micro\u00eentreprinderi sau OSC-urile mici ar putea r\u0103m\u00e2ne cel mai mult \u00een urm\u0103 cu dezvoltarea competen\u021belor, inclusiv a celor digitale<\/strong>. \u00cen Rom\u00e2nia, sectorul neguvernamental este preponderent format din organiza\u021bii de dimensiuni reduse; un raport recent arat\u0103 c\u0103 sectorul ONG \u00eensuma \u00een 2024 circa 127.000 de angaja\u021bi \u00een total, indic\u00e2nd un num\u0103r mediu mic de salaria\u021bi per organiza\u021bie, multe func\u021bion\u00e2nd doar cu 1-2 angaja\u021bi sau exclusiv voluntari\u200b. De altfel, <strong>31% dintre organiza\u021biile neguvernamentale nu au nici m\u0103car un angajat cu norm\u0103 \u00eentreag\u0103<\/strong> conform unui Barometru al OSC-urilor din 2023\u200b. \u00cen aceste condi\u021bii, cerin\u021bele legale minime (o formare la 3 ani) pot fi u\u0219or trecute cu vederea, fie din lipsa resurselor, fie din lipsa unui control riguros, ceea ce duce la stagnarea dezvolt\u0103rii profesionale a personalului.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Lipsa de orientare c\u0103tre formarea online \u0219i noile metode:<\/strong> Codul muncii, \u00een forma sa actual\u0103, nu reflect\u0103 tranzi\u021bia masiv\u0103 c\u0103tre e-learning \u0219i resurse educa\u021bionale digitale. De\u0219i nu interzice formarea online (care poate fi subsumat\u0103 \u201ecursurilor organizate de furnizori de formare\u201d), legea nu men\u021bioneaz\u0103 nimic despre validarea form\u0103rii la distan\u021b\u0103, micro-certific\u0103ri digitale sau alte instrumente moderne de \u00eenv\u0103\u021bare. Pandemia COVID-19 a accelerat adoptarea cursurilor online \u0219i a webinar-elor ca modalit\u0103\u021bi obi\u0219nuite de training. <strong>Legisla\u021bia ar putea fi actualizat\u0103 pentru a recunoa\u0219te oficial formarea profesional\u0103 realizat\u0103 prin platforme digitale<\/strong> \u0219i pentru a \u00eencuraja angajatorii s\u0103 utilizeze aceste metode mai flexibile \u0219i adesea mai pu\u021bin costisitoare. \u00cen plus, \u00een lipsa unor prevederi clare, angajatorii pot fi confuzi \u00een privin\u021ba modului de eviden\u021biere a form\u0103rii online (de exemplu, recunoa\u0219terea orelor de curs online ca timp de munc\u0103 etc.).<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Aplicarea \u0219i controlul respect\u0103rii legii:<\/strong> Un alt aspect este c\u0103, de\u0219i obliga\u021biile exist\u0103 pe h\u00e2rtie, ele pot s\u0103 nu fie efectiv monitorizate sau sanc\u021bionate dec\u00e2t rar. Inspec\u021bia Muncii ar trebui, teoretic, s\u0103 verifice dac\u0103 angajatorii respect\u0103 planurile de formare \u0219i frecven\u021ba legal\u0103. \u00cen practic\u0103, acest subiect trece adesea pe plan secund \u00een controalele de rutin\u0103, care pun accent mai mare pe salarizare, ore de munc\u0103, securitate etc. Astfel, unele organiza\u021bii ar putea ignora cerin\u021ba form\u0103rii periodice f\u0103r\u0103 consecin\u021be imediate. Aceast\u0103 <em>relaxare<\/em> poate fi deosebit de prezent\u0103 \u00een sectorul non-profit, unde nu exist\u0103 uneori nici presiunea angaja\u021bilor (care fie nu cunosc prevederea, fie ezit\u0103 s\u0103 o solicite, \u0219tiind constr\u00e2ngerile financiare) \u0219i nici teama unor amenzi substan\u021biale. <strong>Consecin\u021ba<\/strong>: formarea continu\u0103 risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 op\u021bional\u0103 \u00een loc s\u0103 fie integrat\u0103 cultural ca o necesitate \u2013 \u00een mod special formarea pe competen\u021be digitale, care \u00eenc\u0103 e privit\u0103 ca <em>nice-to-have<\/em> \u00een loc de <em>must-have<\/em> \u00een anumite organiza\u021bii.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p><strong>Provoc\u0103ri specifice pentru organiza\u021biile societ\u0103\u021bii civile (OSC)<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Sectorul OSC (asocia\u021bii, funda\u021bii, federa\u021bii \u0219i alte organiza\u021bii non-profit) se confrunt\u0103 cu <strong>provoc\u0103ri distincte<\/strong> c\u00e2nd vine vorba de formarea profesional\u0103 a angaja\u021bilor, din cauza modului s\u0103u particular de operare:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Personal redus \u0219i multitasking:<\/strong> Multe OSC-uri func\u021bioneaz\u0103 cu echipe foarte mici. Adesea, aceea\u0219i persoan\u0103 \u00eendepline\u0219te roluri multiple (manager de proiect, comunicator, fundraiser, contabil de baz\u0103 etc.). \u00centr-un astfel de context, nevoile de formare sunt variate (de la scriere de proiecte p\u00e2n\u0103 la utilizarea de instrumente digitale de comunicare), \u00eens\u0103 timpul \u0219i resursele pentru a acoperi toate aceste nevoi sunt limitate. O organiza\u021bie de 5 angaja\u021bi, de pild\u0103, ar avea ideal nevoie ca to\u021bi s\u0103 st\u0103p\u00e2neasc\u0103 pachetul Microsoft Office, instrumente de colaborare online, no\u021biuni de securitate cibernetic\u0103, poate \u0219i utilizarea re\u021belelor sociale sau a unui CRM pentru beneficiari. <strong>Asigurarea acestei game de competen\u021be prin formare formal\u0103 este dificil\u0103<\/strong>, mai ales c\u00e2nd to\u021bi sunt prin\u0219i \u00een livrarea proiectelor curente.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Finan\u021bare pe proiecte, bugete inflexibile:<\/strong> OSC-urile lucreaz\u0103 de regul\u0103 pe baza proiectelor finan\u021bate de diver\u0219i donatori (fonduri europene, granturi, sponsoriz\u0103ri etc.). Aceste finan\u021b\u0103ri vin cu bugete strict alocate pe activit\u0103\u021bi \u0219i rezultate. Cheltuielile de formare a personalului intern nu sunt \u00eentotdeauna eligibile sau prioritizate \u00een asemenea bugete, mai ales dac\u0103 nu au leg\u0103tur\u0103 direct\u0103 cu obiectivele proiectului. Chiar \u0219i c\u00e2nd sunt eligibile, sumele alocate pot fi modeste. Astfel, <strong>angajatorii din sectorul non-profit se g\u0103sesc \u00een situa\u021bia de a nu avea fonduri proprii pentru a investi \u00een dezvoltarea angaja\u021bilor<\/strong>. Ei depind de includerea acestor costuri \u00eentr-un proiect sau de cursuri gratuite oferite de ter\u021bi. Dac\u0103 proiectele nu prev\u0103d componente de consolidare a capacit\u0103\u021bii echipei, formarea profesional\u0103 r\u0103m\u00e2ne pe plan secund. Aceasta este o limitare structural\u0103: spre deosebire de o firm\u0103 privat\u0103 care poate decide alocarea unui procent din profit pentru training, un ONG nu are profit \u0219i adesea nici venituri proprii predictibile, deci nu poate planifica financiar cursuri, chiar dac\u0103 legea \u00eei cere s\u0103 le asigure.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Durata determinat\u0103 a contractelor \u0219i fluctua\u021bia personalului:<\/strong> \u00cen multe OSC-uri, angaj\u0103rile sunt pe durat\u0103 determinat\u0103, legate de durata proiectelor (de exemplu, un contract de 1 an pentru un proiect cu finan\u021bare pe 12 luni). O astfel de precaritate face dificil\u0103 aplicarea no\u021biunii de formare <em>continu\u0103<\/em>: dac\u0103 un angajat \u0219tie c\u0103 are contract p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului, este posibil s\u0103 nu beneficieze de cursuri \u00een acel interval (angajatorul poate g\u00e2ndi c\u0103 oricum pleac\u0103). Invers, dac\u0103 organiza\u021bia \u00eei ofer\u0103 un curs, exist\u0103 riscul ca la finalul proiectului angajatul s\u0103 plece (fie pentru c\u0103 expir\u0103 contractul, fie pentru c\u0103 g\u0103se\u0219te alt\u0103 oportunitate), duc\u00e2nd cuno\u0219tin\u021bele dob\u00e2ndite \u00een alt\u0103 parte. Desigur, \u00een ansamblu aceste competen\u021be r\u0103m\u00e2n \u00een sector \u0219i sunt benefice societ\u0103\u021bii, dar la nivel de organiza\u021bie nu exist\u0103 acela\u0219i stimulent de a investi ca \u00eentr-o companie unde se dore\u0219te fidelizarea angajatului. <strong>Fluctua\u021bia de personal<\/strong> este o realitate: un studiu arat\u0103 c\u0103 40% dintre angaja\u021bii din OSC-uri au afirmat c\u0103 cineva a p\u0103r\u0103sit organiza\u021bia lor \u00een ultimele 12 luni\u200b. \u00cen aceste condi\u021bii, planificarea form\u0103rii devine reactiv\u0103 \u0219i incert\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Resurse non-financiare limitate:<\/strong> Chiar \u0219i accesul la informa\u021bii despre oportunit\u0103\u021bi de formare poate fi mai redus \u00een sectorul non-profit. Potrivit unui studiu al Funda\u021biei pentru Dezvoltarea Societ\u0103\u021bii Civile (FDSC), doar <strong>27% dintre ONG-uri aveau informa\u021bii despre finan\u021b\u0103ri sau activit\u0103\u021bi specifice de training<\/strong>, \u00een timp ce 59% nu beneficiaser\u0103 de astfel de informa\u021bii\u200b. Acest lucru sugereaz\u0103 c\u0103 multe OSC-uri nu \u0219tiu unde sau cum s\u0103 acceseze programe de formare (de exemplu, cursuri gratuite\/subven\u021bionate de competen\u021be digitale), pierz\u00e2nd astfel \u0219anse de dezvoltare a personalului. Exist\u0103 ini\u021biative izolate \u2013 de exemplu, cursuri gratuite de competen\u021be digitale oferite de diverse proiecte europene ori de companii IT cu programe de responsabilitate social\u0103 \u2013 \u00eens\u0103 acestea nu au acoperire general\u0103 \u0219i nu \u00eenlocuiesc o politic\u0103 unitar\u0103.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Voluntari \u0219i formarea lor:<\/strong> Un aspect specific OSC-urilor este ponderea mare a voluntarilor. Legea voluntariatului prevede c\u0103 voluntarii pot beneficia de training \u00een cadrul organiza\u021biei, dar acesta nu este un drept garantat \u0219i depinde de posibilit\u0103\u021bile ONG-ului. Cum Codul muncii nu se aplic\u0103 voluntarilor (nefiind salaria\u021bi), exist\u0103 un gol \u00een ce prive\u0219te asigurarea form\u0103rii pentru cei care, de fapt, sunt o resurs\u0103 uman\u0103 crucial\u0103 \u00een multe ONG-uri. De exemplu, o asocia\u021bie caritabil\u0103 poate avea 2 angaja\u021bi \u0219i 50 de voluntari activi; dac\u0103 doar angaja\u021bii au acces la rarele cursuri asigurate de angajator, voluntarii \u2013 care poate lucreaz\u0103 direct cu beneficiarii folosind platforme digitale \u2013 r\u0103m\u00e2n neinstrui\u021bi. Acest dezechilibru afecteaz\u0103 capacitatea OSC-ului de a se digitaliza \u00een ansamblu. <strong>Provocarea<\/strong> este deci extinderea conceptului de \u201eformare profesional\u0103 continu\u0103\u201d \u0219i c\u0103tre for\u021ba de munc\u0103 atipic\u0103 (voluntari, colaboratori), nu doar angaja\u021bii formali, pentru a cre\u0219te competen\u021bele digitale la nivelul \u00eentregii organiza\u021bii.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p><strong>Importan\u021ba dezvolt\u0103rii competen\u021belor digitale \u00een sectorul non-profit<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>De ce ar trebui OSC-urile s\u0103 investeasc\u0103, totu\u0219i, \u00een competen\u021be digitale, chiar \u0219i \u00een aceste condi\u021bii dificile? <strong>Pentru c\u0103 miza este supravie\u021buirea \u0219i relevan\u021ba lor \u00een societatea actual\u0103.<\/strong> Iat\u0103 c\u00e2teva argumente cheie:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Digitalizarea administra\u021biei publice:<\/strong> Pe m\u0103sur\u0103 ce statul rom\u00e2n \u00ee\u0219i digitalizeaz\u0103 serviciile (a\u0219a cum prevede Planul Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 \u2013 PNRR \u2013 \u0219i Agenda Digital\u0103 a UE), interac\u021biunea dintre ONG-uri \u0219i autorit\u0103\u021bi va trece pe platforme online. Deja depunerea formularelor fiscale, solicit\u0103rile de finan\u021bare, raport\u0103rile de activitate sau comunic\u0103rile cu ministere \u0219i agen\u021bii se fac prin portaluri web. Un exemplu recent este generalizarea folosirii semn\u0103turii digitale \u0219i a transmiterii electronice a documentelor c\u0103tre autorit\u0103\u021bi. <strong>F\u0103r\u0103 angaja\u021bi cu abilit\u0103\u021bi digitale, un OSC risc\u0103 s\u0103 nu poat\u0103 accesa eficient fonduri sau parteneriate publice<\/strong>, ori s\u0103 piard\u0103 timp pre\u021bios cu formalit\u0103\u021bi altminteri simple. Investi\u021bia \u00een training digital al personalului devine astfel o condi\u021bie pentru a naviga birocratia modern\u0103. \u00cen Europa, 2023 a fost declarat <em>Anul European al Competen\u021belor<\/em>, subliniindu-se tocmai aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 \u00eentre competen\u021be \u0219i participarea activ\u0103 \u00een economie \u0219i societate\u200b. Rom\u00e2nia, din p\u0103cate, a r\u0103mas mult \u00een urm\u0103 \u00een absorb\u021bia acestor schimb\u0103ri\u200b, dar presiunea de a recupera se va resim\u021bi \u00een anii ce vin.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Eficien\u021ba opera\u021bional\u0103 \u0219i reducerea costurilor:<\/strong> Instrumentele digitale potrivite pot ajuta organiza\u021biile mici s\u0103 fac\u0103 mai mult cu resurse pu\u021bine. De pild\u0103, trecerea la stocarea documentelor \u00een cloud \u0219i colaborarea online reduce nevoia de spa\u021biu fizic \u0219i consumabile; automatizarea unor procese (cum ar fi trimiterea de newslettere, managementul donatorilor prin CRM etc.) economise\u0219te timp de munc\u0103. Dar <strong>introducerea acestor solu\u021bii necesit\u0103 ca angaja\u021bii s\u0103 \u0219tie s\u0103 le foloseasc\u0103<\/strong>. Un ONG care \u00ee\u0219i formeaz\u0103 echipa \u00een utilizarea unui soft de management de proiect sau a unei platforme de colectare de fonduri online poate ob\u021bine rezultate mai bune cu aceia\u0219i oameni. Pe termen lung, investi\u021bia \u00een competen\u021be digitale este cost-eficient\u0103: previne erori, cre\u0219te viteza de execu\u021bie \u0219i extinde capacitatea organiza\u021biei f\u0103r\u0103 a cre\u0219te neap\u0103rat num\u0103rul de personal. Multe finan\u021b\u0103ri disponibile pun accent pe <em>sustenabilitate<\/em> \u0219i <em>scalabilitate<\/em>, iar digitalizarea opera\u021biunilor interne este parte a solu\u021biei.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Impact sporit \u00een comunitate \u0219i vizibilitate:<\/strong> Comunicarea digital\u0103 (social media, website-uri, campanii online) a devenit principalul mod prin care OSC-urile \u00ee\u0219i fac cunoscut\u0103 misiunea \u0219i atrag sus\u021bin\u0103tori, voluntari sau beneficiari. Post\u0103rile pe Facebook, Instagram, TikTok, transmiterea de livestream-uri de la evenimente, webinarii educa\u021bionale \u2013 toate acestea cer competen\u021be specifice (de la realizarea unui con\u021binut multimedia de baz\u0103 p\u00e2n\u0103 la interac\u021biunea online \u00een timp real). Un personal bine preg\u0103tit digital va putea folosi aceste canale eficient. Spre exemplu, \u00een pandemie, multe organiza\u021bii au trebuit s\u0103 \u00ee\u0219i mute evenimentele \u0219i campaniile \u00een mediul online. Cele care aveau deja oameni instrui\u021bi \u00een comunicare digital\u0103 \u0219i instrumente online au reu\u0219it s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 vizibile \u0219i active; altele au disp\u0103rut temporar din peisaj, neav\u00e2nd capacitatea s\u0103 se adapteze imediat. <strong>Serviciile sociale digitalizate<\/strong> reprezint\u0103 o alt\u0103 dimensiune: se discut\u0103 tot mai mult despre telemedicin\u0103, consiliere psihologic\u0103 online, platforme de e-learning pentru grupuri vulnerabile \u2013 multe dezvoltate chiar de ONG-uri inovatoare. Dar ca acestea s\u0103 fie implementate \u0219i folosite, echipele acelor ONG-uri trebuie s\u0103 aib\u0103 competen\u021be digitale solide (s\u0103 administreze platforme, s\u0103 asigure confiden\u021bialitatea datelor, s\u0103 asiste beneficiarii la r\u00e2ndul lor \u00een utilizarea tehnologiei). Prin urmare, dezvoltarea competen\u021belor digitale nu e doar un beneficiu intern, ci se r\u0103sfr\u00e2nge direct \u00een cre\u0219terea impactului social al organiza\u021biei.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Reducerea excluziunii digitale \u00een r\u00e2ndul beneficiarilor:<\/strong> Multe OSC-uri lucreaz\u0103 cu grupuri defavorizate \u2013 persoane \u00een v\u00e2rst\u0103, din mediul rural, \u0219omeri, persoane cu dizabilit\u0103\u021bi \u2013 exact categoriile cu cel mai sc\u0103zut nivel de competen\u021be digitale. \u00cen mod paradoxal, pentru ca aceste organiza\u021bii s\u0103 \u00eei poat\u0103 ajuta pe ceilal\u021bi s\u0103 treac\u0103 peste pr\u0103pastia digital\u0103, ele \u00eensele trebuie s\u0103 aib\u0103 <em>intern<\/em> competen\u021be ridicate. Un angajat de la o asocia\u021bie care deruleaz\u0103 cursuri de alfabetizare digital\u0103 pentru seniori trebuie el \u00eensu\u0219i s\u0103 fie foarte bine preg\u0103tit \u0219i la curent cu cele mai noi aplica\u021bii user-friendly. A\u0219adar, investi\u021bia \u00een formarea digital\u0103 a personalului OSC are un efect de multiplicare: personalul preg\u0103tit devine capabil s\u0103 \u00ee\u0219i instruiasc\u0103 la r\u00e2ndul lui beneficiarii sau comunitatea. \u00cen Rom\u00e2nia, unde decalajul digital urban-rural \u0219i \u00eentre genera\u021bii este accentuat, OSC-urile pot juca un rol de intermediari ai cunoa\u0219terii digitale \u2013 \u00eens\u0103 numai dac\u0103 legisla\u021bia \u0219i resursele le permit s\u0103 \u00ee\u0219i consolideze capacitatea.<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p>Av\u00e2nd \u00een vedere aceste argumente, devine clar c\u0103 <strong>dezvoltarea competen\u021belor digitale nu mai poate fi considerat\u0103 op\u021bional\u0103<\/strong> pentru sustenabilitatea pe termen lung a organiza\u021biilor neguvernamentale. Este parte integrant\u0103 a adapt\u0103rii la contextul actual \u0219i viitor. \u00cens\u0103, pentru a facilita acest lucru, e nevoie nu doar de voin\u021ba fiec\u0103rei organiza\u021bii, ci \u0219i de un cadru legislativ \u0219i de politici publice care s\u0103 recunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 sprijine aceast\u0103 nevoie.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Propuneri de actualizare legislativ\u0103 \u0219i m\u0103suri de sprijin<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Pentru a asigura un acces mai echitabil \u0219i eficient la formare digital\u0103 \u00een sectorul non-profit, <strong>este necesar\u0103 o actualizare a cadrului normativ \u0219i introducerea unor m\u0103suri de sprijin adaptate specificului OSC-urilor<\/strong>. Iat\u0103 c\u00e2teva propuneri concrete:<\/p>\n\n\n\n<ul class=\"wp-block-list\">\n<li><strong>Integrarea competen\u021belor digitale \u00een obiectivele form\u0103rii profesionale din Codul muncii:<\/strong> O modificare simbolic\u0103, dar important\u0103, ar fi includerea explicit\u0103 a dezvolt\u0103rii competen\u021belor digitale \u00een lista obiectivelor form\u0103rii profesionale (Art. 192). De exemplu, ad\u0103ugarea unui nou alineat care s\u0103 men\u021bioneze <em>adaptarea salariatului la evolu\u021biile tehnologice \u0219i digitale ale activit\u0103\u021bii<\/em> ar sublinia prioritatea na\u021bional\u0103 de a cre\u0219te nivelul competen\u021belor digitale. Acest lucru ar trimite un semnal at\u00e2t angajatorilor, c\u00e2t \u0219i angaja\u021bilor, c\u0103 <em>digitalizarea<\/em> este o parte inerent\u0103 a dezvolt\u0103rii profesionale. \u00cen concordan\u021b\u0103 cu obiectivele UE (80% din popula\u021bie cu competen\u021be digitale de baz\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 2030\u200b), Rom\u00e2nia ar ar\u0103ta c\u0103 \u00ee\u0219i aliniaz\u0103 legisla\u021bia muncii cu strategia european\u0103 pe deceniul digital.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Reducerea intervalelor de formare obligatorie \u0219i flexibilizarea lor:<\/strong> Pentru a reflecta necesitatea de \u00eenv\u0103\u021bare continu\u0103, s-ar putea ajusta art. 194 din Codul muncii, cer\u00e2nd angajatorilor s\u0103 asigure formare <em>cel pu\u021bin anual<\/em> (\u00een loc de bienal\/trienal) sau m\u0103car <em>o dat\u0103 la 2 ani indiferent de m\u0103rime<\/em>. Alternativ, s-ar putea p\u0103stra intervalele actuale dar cu precizarea c\u0103 <strong>\u00een cazul schimb\u0103rilor tehnologice majore ce afecteaz\u0103 postul, angajatorul are obliga\u021bia s\u0103 ofere formare de \u00eendat\u0103 ce schimbarea intervine<\/strong> (de exemplu, dac\u0103 se introduce un sistem software nou \u00een organiza\u021bie, s\u0103 nu se a\u0219tepte termenul general de 2-3 ani). Aceast\u0103 abordare ar impune o leg\u0103tur\u0103 mai direct\u0103 \u00eentre evolu\u021biile digitale \u0219i ac\u021biunile de formare. Totodat\u0103, pentru OSC-uri s-ar putea prevedea posibilitatea <strong>cumului resurselor<\/strong>: de exemplu, dac\u0103 mai multe organiza\u021bii mici din acela\u0219i domeniu au nevoi similare de training, legea ar putea \u00eencuraja parteneriatele \u00eentre angajatori pentru organizarea \u00een comun a programelor de formare, \u00eemp\u0103r\u021bind astfel costurile. Un cadru legal care recunoa\u0219te \u0219i promoveaz\u0103 formarea sectorial\u0103 sau inter-organiza\u021bional\u0103 (poate prin intermediul federa\u021biilor de ONG-uri) ar fi de ajutor \u00een sectorul non-profit, unde individual fiecare entitate are resurse reduse.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Sprijin financiar dedicat form\u0103rii \u00een ONG-uri:<\/strong> Legisla\u021bia ar putea fi completat\u0103 de politici publice (nu neap\u0103rat \u00een Codul muncii \u00eensu\u0219i, ci prin hot\u0103r\u00e2ri de guvern, programe na\u021bionale etc.) care s\u0103 ofere <strong>facilit\u0103\u021bi OSC-urilor ce \u00ee\u0219i formeaz\u0103 digital angaja\u021bii<\/strong>. De pild\u0103, s-ar putea crea un fond de formare pentru economia social\u0103 \u0219i OSC-uri, alimentat poate din fonduri europene sau buget na\u021bional, din care aceste organiza\u021bii s\u0103 poat\u0103 accesa granturi mici pentru cursuri IT, certific\u0103ri digitale, participare la conferin\u021be de specialitate. Un precedent exist\u0103 deja \u00een sprijinul acordat firmelor private pentru digitalizare (prin diferite linii de finan\u021bare din PNRR sau programe opera\u021bionale, unde companiile pot ob\u021bine fonduri pentru trainingul angaja\u021bilor \u00een vederea adopt\u0103rii de tehnologii noi\u200b). Un program similar destinat ONG-urilor ar asigura c\u0103 \u0219i acestea au \u0219ansa s\u0103 se alinieze. Alternativ, se pot oferi facilit\u0103\u021bi fiscale: de exemplu, dac\u0103 un ONG suport\u0103 costurile unui curs digital pentru angaja\u021bii s\u0103i, acele cheltuieli ar putea fi deductibile sponsoriz\u0103rilor sau ar putea primi un voucher echivalent din partea statului. \u00cen prezent, costurile de formare sunt deductibile contabil (ca la orice firm\u0103), dar asta nu ajut\u0103 un ONG care oricum nu pl\u0103te\u0219te impozit pe profit; \u00een schimb, un mecanism de co-finan\u021bare direct\u0103 ar avea impact.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Extinderea dreptului la formare \u0219i pentru alte forme de munc\u0103 din OSC-uri:<\/strong> Av\u00e2nd \u00een vedere ponderea voluntarilor \u0219i colaboratorilor \u00een sector, ar fi util ca legisla\u021bia s\u0103 prevad\u0103 stimulente pentru formarea \u0219i a acestora. De exemplu, statul ar putea oferi <strong>cursuri gratuite de competen\u021be digitale pentru voluntarii activi<\/strong> (poate prin intermediul bibliotecilor publice sau al universit\u0103\u021bilor, \u00een parteneriat cu OSC-urile locale). De asemenea, pentru angaja\u021bii cu contracte pe durat\u0103 determinat\u0103 scurt\u0103, s-ar putea prevedea dreptul la participare la cursuri \u00een ultimele luni de contract, pentru a facilita tranzi\u021bia lor spre alte oportunit\u0103\u021bi (conceptul de <em>training outplacement<\/em> adaptat ONG-urilor). Un angajat care iese dintr-un proiect cu competen\u021be digitale \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite are \u0219anse mai mari s\u0103 se angajeze \u00een alt proiect sau chiar \u00een sectorul privat, deci contribuie la economia digital\u0103 per ansamblu.<\/li>\n\n\n\n<li><strong>Recunoa\u0219terea \u0219i validarea micro-certific\u0103rilor \u0219i a form\u0103rii informale:<\/strong> Legea ar putea fi modernizat\u0103 pentru a recunoa\u0219te forme noi de \u00eenv\u0103\u021bare. De exemplu, dac\u0103 un angajat ob\u021bine o micro-certificare (badge digital) \u00eentr-o competen\u021b\u0103 relevant\u0103 printr-un MOOC (Massive Open Online Course) sau o platform\u0103 ca LinkedIn Learning, Coursera etc., aceasta ar trebui s\u0103 poat\u0103 fi considerat\u0103 formare profesional\u0103 \u00een sensul \u00eendeplinirii obliga\u021biilor legale ale angajatorului. \u00cen prezent, un angajator prudent ar putea ezita s\u0103 considere un curs online gratuit ca <em>program de formare profesional\u0103 asigurat<\/em>, prefer\u00e2nd unul clasic acreditat. O deschidere oficial\u0103 c\u0103tre aceste noi forme, eventual printr-un ghid al Ministerului Muncii sau un standard ocupational actualizat, ar oferi angajatorilor (inclusiv OSC-urilor) mai mult\u0103 flexibilitate s\u0103 aleag\u0103 op\u021biuni de calitate \u0219i low-cost pentru dezvoltarea competen\u021belor digitale ale echipei. De asemenea, statul ar putea stimula parteneriate cu companii din tech pentru a oferi astfel de cursuri (sunt deja corpora\u021bii care deruleaz\u0103 traininguri gratuite \u2013 exemplu: ini\u021biative de tipul <em>Cisco Networking Academy<\/em> sau <em>Google Digital Workshop<\/em> \u2013 dar accesul ONG-urilor la acestea ar putea fi facilitat prin comunicare \u0219i acorduri institu\u021bionale).<\/li>\n\n\n\n<li><strong>\u00cent\u0103rirea mecanismelor de monitorizare \u0219i raportare:<\/strong> O actualizare legislativ\u0103 ar putea introduce obliga\u021bii de raportare mai clare privind formarea continu\u0103. De pild\u0103, angajatorii (inclusiv ONG-urile) ar putea fi obliga\u021bi s\u0103 raporteze anual \u00een Revisal sau c\u0103tre Inspec\u021bia Muncii ce cursuri\/form\u0103ri au oferit angaja\u021bilor \u00een acel an. O astfel de transparen\u021b\u0103 ar for\u021ba o aten\u021bie sporit\u0103 asupra subiectului. \u00cen plus, s-ar putea include \u00een rapoartele anuale ale organiza\u021biilor (pentru ONG-uri, \u00een raportul narativ c\u0103tre Ministerul Justi\u021biei) o sec\u021biune despre <em>dezvoltarea resurselor umane<\/em>. Dac\u0103 finan\u021batorii \u0219i autorit\u0103\u021bile \u00eencep s\u0103 cear\u0103 aceste informa\u021bii, organiza\u021biile vor fi \u00eencurajate s\u0103 trateze formarea \u2013 inclusiv competen\u021bele digitale \u2013 ca pe un element de performan\u021b\u0103 organiza\u021bional\u0103. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, guvernul ar putea mandata un <strong>studiu periodic privind nevoile de competen\u021be ale for\u021bei de munc\u0103 din sectorul non-profit<\/strong>, similar cu studiile de prognoz\u0103 pentru pia\u021ba muncii generale. Acest lucru ar da vizibilitate lacunelor (de exemplu, dac\u0103 se constat\u0103 c\u0103 personalul OSC-urilor are competen\u021be digitale mult sub media altor sectoare, s-ar justifica interven\u021bii dedicate).<\/li>\n<\/ul>\n\n\n\n<p><strong>Concluzie<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p>Organiza\u021biile societ\u0103\u021bii civile joac\u0103 un rol esen\u021bial \u00een dezvoltarea social\u0103, reprezent\u00e2nd o punte \u00eentre comunitate, stat \u0219i mediul privat. \u00cen contextul actual al digitaliz\u0103rii omniprezente, <strong>capacitatea OSC-urilor de a-\u0219i \u00eendeplini misiunea depinde tot mai mult de adaptarea lor la noile realit\u0103\u021bi tehnologice<\/strong>. Analiza de mai sus a ar\u0103tat c\u0103, de\u0219i cadrul legal existent (Codul muncii, Titlul VI) ofer\u0103 o baz\u0103 pentru formarea profesional\u0103 continu\u0103, el necesit\u0103 ajust\u0103ri semnificative pentru a r\u0103spunde cerin\u021belor erei digitale \u0219i particularit\u0103\u021bilor sectorului non-profit. Limit\u0103rile actuale \u2013 de la ritmul insuficient al form\u0103rii, la lipsa de precizare a competen\u021belor digitale, p\u00e2n\u0103 la dificult\u0103\u021bile practice cu care se confrunt\u0103 ONG-urile mici \u2013 cer o interven\u021bie coordonat\u0103 a legiuitorului \u0219i a factorilor de decizie.<\/p>\n\n\n\n<p>Investi\u021bia \u00een competen\u021be digitale nu este un lux, ci o necesitate structural\u0103: f\u0103r\u0103 aceasta, riscul este ad\u00e2ncirea decalajului digital \u00een societate \u0219i compromiterea eficien\u021bei \u0219i sustenabilit\u0103\u021bii proiectelor derulate de OSC-uri. Dimpotriv\u0103, cu angaja\u021bi bine preg\u0103ti\u021bi digital, sectorul non-profit poate fi un motor de inovare social\u0103, poate cre\u0219te impactul interven\u021biilor sale \u0219i se poate conecta mai eficient la ini\u021biativele guvernamentale \u0219i europene de transformare digital\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Pentru a realiza acest salt calitativ, <strong>actualizarea normelor privind formarea profesional\u0103 continu\u0103 trebuie \u00eenso\u021bit\u0103 \u0219i de sprijin concret<\/strong>: finan\u021bare, resurse educa\u021bionale, parteneriate. Este un efort comun \u2013 al statului, al finan\u021batorilor \u0219i al organiza\u021biilor \u00eens\u0103\u0219i \u2013 de a recunoa\u0219te c\u0103 dezvoltarea oamenilor din spatele ONG-urilor este la fel de important\u0103 ca implementarea proiectelor pe termen scurt. Numai astfel vom asigura o societate civil\u0103 rezilient\u0103, competent\u0103 \u0219i preg\u0103tit\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 provoc\u0103rilor digitale ale prezentului \u0219i viitorului.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen concluzie, adaptarea normelor legislative la nevoile erei digitale, coroborat\u0103 cu m\u0103suri de sprijin adaptate OSC-urilor, va conduce la un sector non-profit mai puternic \u0219i mai eficient. Acest demers va contribui, \u00een ultim\u0103 instan\u021b\u0103, la crearea unei economii \u0219i societ\u0103\u021bi incluzive, \u00een care <strong>niciun angajat \u0219i nicio organiza\u021bie nu r\u0103m\u00e2ne \u00een urm\u0103 din cauza lipsei de competen\u021be digitale<\/strong>. Schimbarea \u00eencepe acum, cu actualizarea viziunii noastre asupra form\u0103rii profesionale continue, privit\u0103 nu ca obliga\u021bie birocratic\u0103, ci ca oportunitate strategic\u0103 \u00een beneficiul tuturor.<\/p>\n\n\n\n<p>Referent dezvoltare, implementare a politicilor \u0219i a m\u0103surilor active pe pia\u021ba muncii S<\/p>\n\n\n\n<p>Martie 2025<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe ultimul loc \u00een Uniunea European\u0103 la competen\u021be digitale de baz\u0103, cu doar 28% dintre cet\u0103\u021benii \u00eentre 16 \u0219i 74 de ani av\u00e2nd astfel de abilit\u0103\u021bi, comparativ cu o medie UE de 56%\u200b &nbsp;Acest decalaj eviden\u021biaz\u0103 urgen\u021ba investirii \u00een dezvoltarea competen\u021belor digitale \u00een r\u00e2ndul angaja\u021bilor, inclusiv cei din organiza\u021biile societ\u0103\u021bii civile. \u00cen&#8230;<\/p>\n","protected":false},"author":255,"featured_media":2182,"comment_status":"open","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_acf_changed":false,"_bbp_topic_count":0,"_bbp_reply_count":0,"_bbp_total_topic_count":0,"_bbp_total_reply_count":0,"_bbp_voice_count":0,"_bbp_anonymous_reply_count":0,"_bbp_topic_count_hidden":0,"_bbp_reply_count_hidden":0,"_bbp_forum_subforum_count":0,"footnotes":""},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-2176","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","hentry","category-uncategorized"],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/osc.assoc.ro\/dialogonline\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2176","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/osc.assoc.ro\/dialogonline\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/osc.assoc.ro\/dialogonline\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/osc.assoc.ro\/dialogonline\/wp-json\/wp\/v2\/users\/255"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/osc.assoc.ro\/dialogonline\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2176"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/osc.assoc.ro\/dialogonline\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2176\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2177,"href":"https:\/\/osc.assoc.ro\/dialogonline\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2176\/revisions\/2177"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/osc.assoc.ro\/dialogonline\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2182"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/osc.assoc.ro\/dialogonline\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2176"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/osc.assoc.ro\/dialogonline\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2176"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/osc.assoc.ro\/dialogonline\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2176"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}