La nivelul Uniunii Europene educația și formarea intră în sfera de competență a statelor membre. Astfel, inițiativele europene pentru competențe urmăresc mobilizarea tuturor părților interesate pentru sprijinirea următoarelor direcții de acțiune:

• Înțelegerea competențelor;
• Dezvoltarea competențelor;
• Asigurarea transparenței;
• Recunoașterea competențelor.

O prioritate majoră la nivelul Uniunii Europene o reprezintă investițiile în oameni, în special în tineri și se are în vedere că o educație de înaltă calitate pentru toți cetățenii ajută UE să își atingă obiectivele economice și sociale. Mai mult decât atât, sistemele solide de educație reărezintă punctul de plecare pentru o carieră profesională de success, cât și cea mai bună protecție împotriva șomajului și a sărăciei.

Educația și formarea profesionalăreprezintă un element esențial al sistemelor de învățare pe tot parcursul vieții, ajutându-i pe cetățeni să obțină cunoștințele, abilitățile și competențele cerute pentru a avea acces la locurile de muncă disponibile pe piața muncii.

De asemenea, aceasta răspunde nevoilor economiei, dar, în același timp, le oferă cursanților competențe importante de care au nevoie pentru a se dezvolta pe plan personal și pentru a deveni cetățeni activi. Educația și formarea profesionalăcontribuie la creșterea performanței întreprinderilor și a competitivității, susține cercetarea și inovarea și este un element central al politicii sociale și de ocupare a forței de muncă.

Agenda pentru competențe în Europa contribuie la realizarea priorităților politice ale Comisiei Europene intitulate „Un nou impuls pentru crearea de locuri de muncă, creștere și investiții”, prin abordarea a trei provocări presante ale economiilor actuale:

• lipsa competențelor adecvate pentru a răspunde necesităților de pe piața muncii;
• transparența insuficientă a competențelor și a calificărilor;
• dificultatea de a anticipa și de a determina necesitățile în materie de competențe.

Agenda este construită în jurul a trei direcții principale, fiecare dintre acestea cu direcții specifice de intervenție, astfel:

• îmbunătățirea calității și a relevanței formării de competențe;
• sporirea vizibilității și a comparabilității competențelor și calificărilor;
• promovarea informațiilor cu privire la competențe, documentarea și alegerea unei cariere în cunoștință de cauză.

Pornind de la Agenda pentru competențe adoptată în 2016 și valorificând potențialul Planului de redresare pentru Europa, prin o nouă Agendă pentru competențe Comisia Europeană a stabilit o abordare nouă și dinamică a politicii în materie de competențe la nivelul UE, cu scopul de a orienta statele membre și de a contribui la stimularea dublei tranziții și la susținerea redresării economice în urma impactului socioeconomic al pandemiei COVID-19. Pentru ca acest demers să fie o reușită, învățarea pe tot parcursul vieții pentru toți trebuie să devină o realitate în Europa, în fiecare stat membru și în fiecare regiune.

Politici europene centrate pe promovarea competențelor în rândul tinerilor

Consiliul European a încurajat statele membre, Consiliul UE și Comisia Europeană să continue demersurile din cadrul inițiativelor importante care promovează spațiul european al învățării (precum Programul Erasmus+, universitățile europene, recunoașterea reciprocă a diplomelor etc.); să analizeze provocările legate de competențe digitale și inteligență artificială; să promoveze incluziunea în educație și formare pe tot parcursul vieții, cu accent pe inovație, dezvoltarea industriilor culturale.

Prin Comunicarea Comisiei Europene la reuniunea din 2017 de la Göteborg privind educația și cultura au fost promovate șase propuneri de politică cu rol de a oferi orientări strategice cu impact inclusiv asupra dezvoltării competențelor:

– promovarea, până în anul 2025, a programului Erasmus+, pentru dublarea numărului de participanți, cu prioritate a celor provenind din medii defavorizate;

– elaborarea unei recomandări a Consiliului privind îmbunătățirea învățării limbilor străine în Europa, pentru ca toți absolvenții de învățământ secundar superior să cunoască bine două limbi străine; în acest sens, în anul 2019, a fost adoptată Recomandarea Consiliului din 22 mai 2019 privind o abordare globală a predării și învățării limbilor;

– elaborarea unei recomandări a Consiliului privind recunoașterea reciprocă a diplomelor din învățământul superior și a diplomelor de absolvire a unei forme de învățământ /a perioadelor de studii în străinătate, pentru validarea transfrontalieră a certificatelor de formare și de învățare pe tot parcursul vieții („procesul Sorbona”);

– consolidarea capacității de finanțare a Fondului de garantare pentru sectoarele creative și culturale;

– adoptarea de măsuri pentru crearea unor universități cu adevărat europene;

– consolidarea dimensiunii europene a Euronews.

Nouă agendă a UE pentru învățământul superior

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor privind o nouă agendă a UE pentru învățământul superior (COM/2017/0247 final) a fost dezvoltată în contextul creșterii cererii de persoane înalt calificate și implicate din punct de vedere social. Până în anul 2025, se preconizează că jumătate din toate locurile de muncă vor necesita calificări de nivel înalt.

Reforma învățământului superior este responsabilitatea statelor membre, iar cadrul de coordonare de la nivelul UE poate sprijini statele membre în eforturile lor de reformă educațională.

Noua agendă pentru învățământul superior vizează corelarea inițiativelor UE de sprijin a modernizării învățământului superior cu provocările statelor membre și cu procesul de pregătire a următoarei perioade de finanțare multi-anuală a UE 2021 – 2027.

În acest context, agenda pentru învățământul superior se va concentra pe patru priorități corespunzătoare de acțiune, sprijinite prin activități la nivelul UE, respectiv:

1. Combaterea viitoarelor necorelări în materie de competențe și promovarea excelenței în dezvoltarea competențelor;

2. Consolidarea unor sisteme de învățământ superior favorabile incluziunii și conectate;

3. Asigurarea faptului că instituțiile de învățământ superior contribuie la inovare;

4. Sprijinirea unor sisteme de învățământ superior eficace și eficiente

Aceste politici europene sunt interconectate și sprijină crearea unei forțe de muncă competitive, adaptabile și incluzive, pregătite pentru provocările viitorului punând accent pe educație, formare profesională, adaptabilitate la piața muncii și incluziune socială. Prin aceste politici se urmărește eficientizarea intervențiilor și implementarea de măsuri cu un impact pozitiv cuantificabil, reprezentând obiective esențiale care să ghideze activitățile entităților cu competențe pe piața muncii.

Acesta a fost cadrul dezvoltării Strategiei Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2021-2027 pe fondul unui declin demografic care vulnerabilizează piața muncii, creând presiuni asupra sustenabilității pe termen lung a sistemelor sociale și de pensii.