În România, măsurile europene de combatere a șomajului în rândul tinerilor au fost adaptate la contextul național, folosind instrumente precum Fondul Social European Plus (FSE+), Inițiativa pentru Ocuparea Tinerilor (YEI) și alte programe europene și guvernamentale. Prezentăm pe scurt câteva date despre implementarea acestor măsuri:

România a implementat inițiativa europeană „Garanția pentru Tineret” printr-un plan național care include:

1. Centre de consiliere și orientare profesională prin Agențiile Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) au creat servicii de orientare pentru tineri, oferind acces la cursuri de formare, locuri de muncă sau programe de ucenicie.
2. Subvenții pentru angajatorii care încadrează tineri sub 30 de ani, aceștia primind subvenții lunare (aproximativ 2.250 lei/lună în anumite perioade).
3. Programe pentru tinerii NEET (Tinerii care nu sunt în educație, angajare sau formare profesională) sunt sprijiniți prin proiecte finanțate din FSE+ și YEI.

România a utilizat fondurile YEI pentru:

1. Cursuri de formare profesională: Programe gratuite pentru tineri, adaptate cerințelor pieței muncii precum formare în IT, mecanică, servicii HORECA și alte domenii cu deficit de forță de muncă.
2. Programe de ucenicie prin caretinerii au avut posibilitatea de a lucra și de a se forma în același timp în companii, cu sprijin financiar din partea statului.
3. Stagii de practică prin colaborări între universități, școli profesionale și angajatori pentru oferirea de stagii remunerate.

Fondul Social European Plus (FSE+) prin care, România a derulat și derulează proiecte pentru:

Recalificarea și dezvoltarea competențelor și Integrarea tinerilor din zone rurale și vulnerabile

Programul Erasmus+ a fost utilizat pentru mobilitate educațională derulând proiecte prin care studenții și tinerii profesioniști au avut oportunitatea de a învăța sau lucra în alte țări UE și  prin programe de voluntariat european prin care tinerii au participat la activități care contribuie la dezvoltarea competențelor sociale și profesionale.

Rețelele EURES în România au oferit sprijin pentru mobilitate prin AJOFM și serviciile EURES din România care au oferit informații despre locuri de muncă în alte state membre, iar tinerii interesați de relocare au beneficiat de sprijin logistic și financiar pentru a se angaja în UE.

Programe de ucenicie și educație duală implementate cu sprijinul proiectelor europene, educația duală combină teoria din școli cu practica în companii.Exemple: Colaborări între școli profesionale și companii din industria auto, turism sau construcții.

Acordarea de subvenții pentru angajatorii care oferă programe de ucenicie (aproximativ 2.250 lei/lună pentru fiecare ucenic).

Programe de finanțare pentru antreprenoriat pentru tineri: prin Start-Up Nation: Tinerii au primit granturi nerambursabile de până la 200.000 lei pentru a-și deschide afaceri.

Alte proiecte finanțate din FSE+ au sprijinit tinerii să își dezvolte competențele antreprenoriale.

Incubatoare și acceleratoare de afaceri prin programe regionale pentru sprijinirea start-up-urilor, în special în tehnologie și servicii.

Programe pentru tinerii din grupuri vulnerabile prin integrarea tinerilor din medii dezavantajate (Proiecte adresate tinerilor romi, tinerilor cu dizabilități sau celor din zone rurale izolate)și reducerea abandonului școlar prin programe precum „A doua șansă” au oferit oportunități tinerilor de a-și finaliza educația și de a intra pe piața muncii.

 Campanii de conștientizare prin promovarea locurilor de muncă disponibile (Evenimente și târguri de carieră organizate la nivel regional; Platforme online (ex. AJOFM) care oferă acces la informații despre locurile de muncă) și programe de mentorat și consiliere (Parteneriate cu ONG-uri și companii pentru a ghida tinerii în alegerea carierei)

Deși multe dintre aceste măsuri au avut succes, România se confruntă cu provocări precum:

• România are una dintre cele mai mari proporții de tineri NEET din UE, în special în mediul rural.
• Multe dintre locurile de muncă disponibile sunt prost plătite sau temporare.
• Este nevoie de mai multă colaborare între sistemul educațional și angajatori pentru corelarea între sistemul de educație și cerințele pieței muncii.