Pentru îmbunătățirea formării profesionale continue în România, pot fi abordate următoarele direcții principale:
- Flexibilitate și adaptare la piață
Cursuri modulare și aplicate – în loc de formări lungi și generale, ar fi utile programe mai scurte, cu focus pe competențe specifice cerute de angajatori. De exemplu, în IT, să existe module de specializare în Python, Data Analysis etc., nu doar cursuri generale de programare.
Colaborare mai strânsă între angajatori și furnizorii de formare – companiile ar trebui să fie implicate în dezvoltarea curriculumului, astfel încât cursurile să răspundă cerințelor reale ale pieței muncii.
Programe personalizate pentru diverse industrii – formarea profesională continuă ar trebui să fie mai targetată, oferind soluții specifice pentru domenii precum sănătate, construcții, transporturi sau energie verde.
- Digitalizare și accesibilitate
Platforme online cu cursuri recunoscute – dezvoltarea unor platforme susținute de stat sau parteneriate public-private, unde oamenii să poată accesa cursuri gratuite sau subvenționate.
Micro-certificări digitale – validarea unor competențe prin badge-uri digitale recunoscute internațional (ex.: Coursera, Udemy, EDX au deja astfel de sisteme).
Acces facilitat pentru grupurile vulnerabile – subvenționarea cursurilor pentru persoane din medii defavorizate, șomeri sau persoane cu dizabilități.
- Motivație și stimulente
Vouchere de formare pentru angajați – statul sau angajatorii ar putea oferi vouchere pe care oamenii să le folosească pentru cursuri de formare continuă.
Deduceri fiscale pentru firme – companiile care investesc în formarea angajaților să beneficieze de facilități fiscale, ceea ce le-ar motiva să susțină mai multe cursuri interne.
Bonusuri salariale pentru cei care urmează cursuri relevante – modelul ar putea fi inspirat din alte țări unde angajații care obțin certificări suplimentare primesc creșteri salariale sau prime.
- Recunoașterea competențelor
Validarea experienței anterioare (VAE – Validation of Acquired Experience) – dacă cineva a lucrat ani de zile într-un domeniu, dar nu are un certificat oficial, să poată obține unul printr-o evaluare.
Alinierea cu standardele europene – sistemul de certificare a competențelor să fie compatibil cu standardele UE, astfel încât diplomele să fie recunoscute internațional.
Simplificarea birocrației pentru recunoașterea competențelor – reducerea numărului de documente necesare pentru certificare și evaluarea mai rapidă a cererilor.
- Sprijin pentru reconversie profesională
Programe specializate pentru sectoarele în declin – persoanele din industrii afectate de automatizare sau crize economice (ex.: minerit, producție tradițională) să aibă acces la programe gratuite de recalificare în domenii emergente.
Consiliere de carieră activă pentru adulți – centre de consiliere unde oamenii să poată primi sfaturi despre direcțiile potrivite de dezvoltare profesională, în funcție de abilități și cererea pieței muncii.
Parteneriate între stat, ONG-uri și companii pentru reconversie – organizarea unor inițiative comune care să faciliteze trecerea spre noi domenii prin stagii de practică plătite și formare practică.
Îmbunătățirea formării profesionale continue în România este esențială pentru adaptarea forței de muncă la noile cerințe economice și tehnologice. Prin creșterea flexibilității programelor, digitalizarea procesului educațional, oferirea de stimulente pentru angajați și angajatori, precum și prin recunoașterea mai facilă a competențelor dobândite, se poate crea un sistem de formare eficient și accesibil. De asemenea, reconversia profesională joacă un rol-cheie în susținerea persoanelor afectate de schimbările pieței muncii.
O astfel de reformă necesită colaborare între instituțiile statului, mediul privat și furnizorii de educație pentru a asigura programe relevante și de calitate. Implementarea acestor măsuri nu doar că va îmbunătăți competitivitatea angajaților români, dar va contribui și la dezvoltarea economică a țării, reducând șomajul și asigurând o forță de muncă bine pregătită pentru viitor.
