În luna noiembrie 2024 au fost identificate o serie de modificări legislative și propuneri de modificări, cu impact  asupra politicilor pieței muncii:

Reglementarea epuizării profesionale (burnout) la nivel național – Proiect

La Senat a fost înregistrată pentru dezbatere (pe data de 30/10/2024) propunerea legislativă privind modificarea și completarea unor acte normative pentru reglementarea epuizării profesionale (burnout). (B557/2024). Propunerea legislativă vizează reglementarea epuizării profesionale, în scopul stabilirii unui cadru normativ clar și aplicabil pentru prevenirea, diagnosticarea și gestionarea acestui fenomen în România. Prin modificarea Legii nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă, a Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă și boli profesionale, precum și a Legii nr. 418/2004 privind statutul profesional specific al medicului de medicină a muncii, se propun următoarele soluții legislative: definirea burnout-ului ca fenomen de muncă, obligațiile angajatorilor pentru prevenția burnout-ului, diagnosticarea burnout-ului de către specialiști, concediu medical și indemnizații pentru burnout, includerea burnout-ului în asigurările pentru accidente de muncă și boli profesionale, adaptarea programului de lucru și transferul temporar, obligații suplimentare pentru medicii de medicină a muncii.

Noi dispoziții în domeniul securității sociale – Proiect

În data de 05/11/2024, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordonanță de urgență a Guvernului privind unele măsuri în domeniul social. Proiectul de act normativ reglementează următoarele:

– suportarea din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale, a indemnizaţiilor restante, pe care angajatorii au obligaţia să le plătească atât pe durata întreruperii, cât și pe durata reducerii temporare a activităţii,

– eliminarea pensiei de urmaș în cazul decesului ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională din Legea nr. 346/2002 deoarece această reglementare regăsește în cadrul prevederilor art. 76 alin. (2) din Legea nr. 360/2023

– plata prestațiilor și serviciilor medicale din sistemul de asigurare la accidente de muncă și boli profesionale, pe toată perioada de tratament, până la vindecare, inclusiv pentru perioada de recuperare, persoanelor asigurate care au suferit arsuri grave ca urmare a unui accident de muncă;

Referitor la modificarea și completarea Legii nr. 8/2006:

– înlocuirea sintagmei ”valoarea punctului de pensie” cu sintagma ”valoarea punctului de referință” pornind de la faptul că, prin intrarea în vigoare a Legii nr.360/2023 privind sistemul public de pensii formula de calcul a pensiei s-a schimbat astfel încât, cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință.

– Având în vedere că, prin eliminarea sintagmei „sistemului public de pensii” se creează premiza că de drepturile prevăzute de prezenta lege să beneficieze și pensionarii altor sisteme de asigurări sociale, cum ar fi, spre exemplu, pensionarii din sistemul de asigurări sociale al avocaților, se impune reglementarea corespunzătoare pentru pensionarii acestor sisteme, respectiv stabilirea şi plata indemnizației lunare să se efectueze de către casa de pensii în evidența căreia se află solicitantul, iar fondurile necesare plăţii drepturilor prevăzute de prezenta lege, cheltuielile administrative, precum şi cele de transmitere a drepturilor se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale pentru beneficiarii aflați în evidența sistemului public de pensii

– în cuprinsul Legii sintagma “casa teritorială de pensii” se va înlocui cu sintagma „casa de pensii”. Referitor la modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2021: prelungirea perioadei acțiunilor planificate cuprinse în planurile de restructurare, până la sfârșitul anului 2025 cu scopul de a asigura tranziţia persoanelor cu handicap beneficiare de servicii sociale în instituții rezidențiale de tip vechi, în alternativele de tip familial sau rezidenţial nou-înfiinţate.

Proiect de completare a Clasificării ocupațiilor din România

În 06/11/2024, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul de Ordin privind modificarea și completarea Clasificării ocupaţiilor din România – nivel de ocupaţie (şase caractere), aprobată prin Ordinul ministrului muncii, familiei şi protecţiei sociale şi al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică nr. 1.832/856/2011.

Clasificarea ocupaţiilor din România se completează cu următoarele:

– artist/artistă fotograf, 265112

– operator umplere recipiente gaze naturale comprimate pentru vehicule (GNCV), 818308

– operator umplere recipiente hidrogen, 818309

Se mută ocupația „tehnician de scufundare” din grupa de bază 7541 Scafandri în grupa de bază 7412 Mecanici și instalatori de echipamente electrice la codul 741217.

Se mută ocupația „operator barocameră” din grupa de bază 7541 Scafandri în grupa de bază 7412 Mecanici și instalatori de echipamente electrice la codul 741218.

Directiva (UE) 2024/2831 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul muncii pe platforme online

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L din 11 noiembrie 2024 a fost publicată Directiva (UE) 2024/2831 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2024 privind îmbunătățirea condițiilor de muncă în cadrul muncii pe platforme.

Intrare în vigoare: 1 decembrie 2024

Miercuri, 24 aprilie 2024, Parlamentul European a adoptat noi norme care vizează îmbunătățirea condițiilor de muncă ale lucrătorilor pe platforme online.

Noile norme urmăresc să asigure faptul că lucrătorii pe platforme online au un statut profesional corect clasificat și că se iau măsuri împotriva activității independente false. De asemenea, acestea reglementează, pentru prima dată în UE, utilizarea algoritmilor la locul de muncă.

Noua lege introduce prezumția unui raport de muncă (spre deosebire de activitatea independentă) care este activată atunci când sunt prezente indicii legate de control și conducere asupra desfășurării muncii, în conformitate cu legislația națională și cu contractele colective de muncă și ținând seama de jurisprudența UE.

Directiva obligă țările UE să stabilească o prezumție legală contestabilă de angajare la nivel național, cu scopul de a corecta dezechilibrul de putere dintre platforma digitală de muncă și persoanele care lucrează pe platforme. Sarcina probei revine platformei, ceea ce înseamnă că este la latitudinea platformei să demonstreze că nu există niciun raport de muncă.

Noile norme garantează că o persoană care lucrează pe platforme nu poate fi concediată pe baza unei decizii luate de un algoritm sau de un sistem automat de luare a deciziilor. În schimb, platformele digitale de muncă trebuie să asigure supravegherea umană a deciziilor importante care afectează în mod direct persoanele care lucrează pe platforme.

Directiva introduce norme care protejează mai bine datele lucrătorilor pe platforme. Platformelor digitale de muncă li se va interzice să prelucreze anumite tipuri de date cu caracter personal, cum ar fi datele privind starea emoțională sau psihologică și convingerile personale ale unei persoane.

Textul convenit va trebui adoptat oficial și de Consiliu. După publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE, statele membre vor avea la dispoziție doi ani pentru a încorpora dispozițiile directivei în legislația lor națională.

Procedura de aplicare a mecanismului de stabilire a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată – Proiect

Marți, 12 noiembrie 2024, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a lansat în dezbatere publică proiectul de Hotărâre a Guvernului privind aprobarea procedurii de aplicare a mecanismului de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Proiectul de act normativ reglementează procedura de aplicare a mecanismului de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prevăzută la art. 164 alin.(3) din Legea nr. 53/2003 Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Astfel, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată se stabilește și se actualizează cu evoluția ratei inflației și cu evoluția productivității muncii prognozate, potrivit unei formule de calcul.

De asemenea, proiectul de act normativ prevede că, în situația în care raportul dintre valoarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată prognozat aplicând formula și câștigul salarial mediu brut lunar este mai mic de 52%, se negociază în cadrul Consiliului National Tripartit pentru Dialog Social într-o marjă cuprinsă între rezultatul formulei și evaluarea gradului de adecvare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în funcție de nivelul orientativ de 47%-52% al ponderii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în câștigul salarial mediu brut.

În aplicarea procedurii susmenționate, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale are ca atribuții, pe de o parte stabilirea, implementarea, monitorizarea și evaluarea mecanismului de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, și pe de altă parte, prezentarea Raportului anual privind actualizarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată realizat de instituția mai sus menționată și înaintarea recomandării ministerului către Consiliul Național Tripartit pentru Dialog Social în vederea stabilirii și

actualizării valorii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

În cadrul acestui proces, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale va beneficia de expertiza unei instituții de cercetare specializate în analiza și evaluarea de impact a politicilor din domeniul pieței muncii.

Totodată, actul normativ prevede etapele Calendarului anual de implementare și de funcționare a mecanismului de stabilire a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, cu implicarea partenerilor sociali atât în Comisia de dialog social din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale cât și în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.

Documentele pentru actualizarea COR pot fi depuse și pe platforma online cor.mmuncii.ro 

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1130 din 13 noiembrie 2024 a fost publicat Ordinul nr. 2.079/1.928/2024 privind modificarea Procedurii de actualizare a Clasificării ocupațiilor din România, aprobată prin Ordinul ministrului muncii și solidarității sociale și al președintelui Institutului Național de Statistică nr. 37/83/2022.

Documentele pentru actualizarea COR se pot depune acum și pe platforma online, disponibilă la adresa: cor.mmuncii.ro/login, pe lângă variantele deja existente, în format letric cu semnătură privată sau în format electronic cu semnătură electronică calificată.

Intrare în vigoare: 13 noiembrie 2024

Legea privind salariul minim european a fost promulgată

În Monitorul Oficial, Partea I nr. 1139 din 14 noiembrie 2024 a fost publicată Legea nr. 283/2024 privind modificarea și completarea unor acte normative, pentru stabilirea salariilor minime adecvate.

Intrare în vigoare: 17 noiembrie 2024

Miercuri, 13 noiembrie 2024, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a informat că proiectul de lege privind salariul minim european a fost promulgat, potrivit unui comunicat.

Actul normativ transpune în legislația națională Directiva UE 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană. Acest demers are ca scop asigurarea unui trai decent pentru toți lucrătorii din România și reducerea inegalităților salariale.

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, împreună cu partenerii sociali, sindicate și patronate, a creat un mecanism de stabilire a salariului minim care să țină cont de puterea de cumpărare a populației, de salariul mediu și de productivitatea muncii, oferind astfel o creștere reală și sustenabilă a veniturilor pentru lucrătorii români. Legea garantează că salariile mici vor crește după indicatori economici clari, încurajează negocierile colective între angajatori și sindicate, consolidând dialogul social.

Expertul  din cadrul proiectului

Nume, prenume: Șușa Anca Raluca

Funcție: Referent dezvoltare, implementare a politicilor și a măsurilor active pe piața muncii S

27/11/2024

Categorii:
Lasă un comentariu