Posibilitatea inițierii unui grup de lucru mixt pentru evaluarea impactului potențial al modificărilor legislative

1. Introducere

Într-o perioadă marcată de transformări accelerate și profunde ale pieței muncii, generate de factori precum digitalizarea, globalizarea și crizele multiple – economică, sanitară sau geopolitică – legislația muncii este supusă unei presiuni constante de adaptare. Tranziția către o economie digitală, flexibilă și sustenabilă implică, printre altele, regândirea paradigmelor tradiționale în privința muncii, relațiilor de muncă și protecției sociale. Astfel, nu mai este suficient ca reglementările să fie conforme cu realitățile de ieri; ele trebuie să fie orientate către viitor, anticipative și echitabile.

În acest context, proiectul OSC se conturează ca un cadru strategic și inovator, menit să conecteze inițiativa civică, expertiza tehnică și responsabilitatea publică într-un efort comun de modernizare legislativă. Printre direcțiile prioritare ale acestui demers se numără inițierea unui grup de lucru mixt, capabil să analizeze, într-un mod participativ și documentat, efectele pe termen scurt, mediu și lung ale modificărilor legislative propuse în domeniul muncii și ocupării.

2. De ce este necesar un grup de lucru mixt?

Tradițional, procesele de elaborare a legilor au fost dominate de viziuni instituționale, uneori rigide, în care consultarea actorilor afectați direct de respectivele reglementări a fost fie formală, fie tardivă. De multe ori, efectele unei legi sunt evaluate post-factum, când deja au apărut probleme de aplicare, inechități sau interpretări neunitare.

Inițierea unui grup de lucru mixt răspunde tocmai acestor neajunsuri. Este vorba despre o structură flexibilă și inclusivă, care aduce la aceeași masă reprezentanți ai autorităților, parteneri sociali, experți independenți și membri ai societății civile. Aceștia pot evalua din unghiuri complementare impactul potențial al oricărei propuneri legislative, ținând cont nu doar de cadrul legal, ci și de contextul socio-economic, de tendințele europene și de dinamica pieței muncii.

Mai ales într-un moment în care România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reforme structurale în domeniul muncii, ocupării și digitalizării, este imperativ ca fiecare modificare legislativă să fie analizată cu rigoare, transparență și cu aportul celor care înțeleg direct implicațiile.

3. Cine ar trebui să facă parte din acest grup?

Pentru a fi eficient, echilibrat și reprezentativ, grupul de lucru mixt trebuie să includă o diversitate de actori, fiecare aducând cu sine un set valoros de cunoștințe, experiență și perspectivă:

• Reprezentanți ai ministerelor-cheie: Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Educației, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării;
• Specialiști în dreptul muncii, politici publice, economie, sociologie și digitalizare;
• Reprezentanți ai sindicatelor și patronatelor, în calitate de parteneri sociali consacrați;
• Organizații neguvernamentale și platforme civice care activează în domenii conexe: incluziune socială, formare profesională, protecția drepturilor lucrătorilor;
• Reprezentanți ai mediului academic și ai unor organisme internaționale care oferă expertiză comparativă (precum OIM sau Comisia Europeană).

Această componență diversificată permite formularea unor opinii echilibrate și bine argumentate, dar și o validare multiplă a soluțiilor propuse.

4. Ce ar trebui să facă acest grup?

Rolul unui astfel de grup nu este acela de a bloca sau tergiversa procesele legislative, ci de a le aduce plusvaloare prin expertiză, dialog și anticipare. Concret, atribuțiile ar putea include:

• Evaluarea impactului social și economic al propunerilor legislative;
• Asigurarea corelării între legislația națională și directivele sau recomandările europene relevante;
• Identificarea și prevenirea efectelor negative asupra categoriilor vulnerabile;
• Proiectarea de scenarii alternative și testarea lor prin consultări publice;
• Publicarea de rapoarte, avize și analize care să sprijine procesul decizional;
• Monitorizarea post-adoptare a legilor și oferirea de feedback pentru ajustări ulterioare.

5. Cum ar putea funcționa grupul de lucru?

Funcționarea grupului ar trebui să fie reglementată printr-un cadru normativ sau printr-un acord formal între actorii implicați. Principiile de bază ar fi:

• Transparența: toate documentele, propunerile și deciziile să fie publice și accesibile;
• Regularitatea: întâlniri lunare sau trimestriale, în funcție de agenda legislativă;
• Tematizarea: existența unor subgrupuri dedicate temelor sensibile (telemuncă, egalitate de șanse, lucrători independenți, automatizare etc.);
• Digitalizarea procesului: utilizarea platformelor colaborative pentru lucru la distanță, consultări online și participare deschisă;
• Cooperarea internațională: preluarea de bune practici din alte state membre UE, schimburi de experiență, participare la rețele europene de dialog social.

6. Cum se leagă acest demers de alte inițiative europene și naționale?

Inițiativa nu vine în vid, ci completează un peisaj mai amplu de reforme și politici deja asumate. PNRR, Strategia Națională privind Competențele Digitale, Agenda Europeană pentru Competențe, Pilonul European al Drepturilor Sociale – toate acestea cer o adaptare rapidă, coerentă și echitabilă a legislației muncii.

Un grup de lucru mixt poate deveni un catalizator al acestei adaptări, oferind spațiul în care ideile inovatoare, preocupările legitime și experiențele practice să se întâlnească. Mai mult, o astfel de structură poate contribui la atingerea obiectivelor asumate de România în materie de ocupare, reducere a sărăciei, incluziune digitală și competitivitate economică.

7. Ce provocări trebuie anticipate?

Desigur, orice inițiativă ambițioasă vine cu propriile riscuri și dificultăți. Printre cele mai importante se numără:

• Posibila opoziție din partea unor instituții sau grupuri de interese conservatoare;
• Risc de dezechilibru în reprezentare sau de monopolizare a discuțiilor de către anumiți actori;
• Lipsa de resurse financiare și umane pentru funcționarea eficientă a grupului;
• Pericolul ca activitatea grupului să devină formală, fără efecte reale asupra procesului legislativ.

Pentru a preveni aceste riscuri, este nevoie de un cadru normativ clar, de o voință politică autentică și de mecanisme de monitorizare și evaluare a performanței.

8. Concluzie: o oportunitate de reformă participativă

Inițierea unui grup de lucru mixt pentru evaluarea impactului modificărilor legislative nu este doar o idee teoretică, ci o necesitate practică într-o societate care aspiră la modernizare, echitate și incluziune. Acest instrument poate deveni un exemplu de bună guvernanță, în care expertiza tehnică, experiența de viață și responsabilitatea democratică se întâlnesc pentru a genera politici publice mai bune.

Într-o eră în care complexitatea problemelor sociale și economice necesită soluții interdisciplinare și participative, un astfel de grup poate funcționa ca un adevărat catalizator al schimbării. El nu doar că ar aduce o voce plurală și echilibrată în procesul decizional, dar ar încuraja și un nou mod de a construi legislație – unul în care oamenii, nu doar procedurile, sunt în centrul atenției. Este o invitație la colaborare, la ascultare activă și la construcție colectivă a unui cadru normativ care să răspundă atât prezentului, cât și viitorului.

Mai mult, o asemenea inițiativă poate repara, măcar parțial, încrederea adesea fragilă dintre cetățeni și instituțiile publice, oferind un exemplu de transparență, responsabilitate și angajament. Nu este vorba despre a inventa un nou mecanism birocratic, ci despre a crea un spațiu viu, interactiv și relevant pentru toți actorii interesați – un spațiu în care cunoașterea, practica și vocea societății se reunesc pentru a ghida România către o legislație a muncii mai echitabilă, mai actualizată și mai eficientă.

Astfel, grupul de lucru mixt nu este doar o structură tehnică, ci o punte între instituții și societate, între decizie și impact, între idee și realitate. Pilotarea sa în cadrul proiectului OSC ar putea reprezenta primul pas spre o nouă cultură a politicilor publice în România – una care pune accent pe dialog, adaptabilitate și pe binele comun.

Data	Expertul  din cadrul proiectului
17.04.2025	Nume, prenume: Gabor Bogdan Funcție: Referent dezvoltare, implementare a politicilor și a măsurilor active pe piața muncii S    Semnătură: