Creșterea flexibilității muncii reprezintă una  dintre direcțiile cheie pentru îmbunătățirea mediului pe piața muncii din România făcând parte dintr-un set de măsuri coerente și sustenabile care să sprijine atât angajații, cât și angajatorii, alături de Reformarea sistemului de educație și formare profesională, Sprijinirea antreprenoriatului și a IMM-urilor, Creșterea atractivității pieței muncii pentru forța de muncă tânără și diaspora, Îmbunătățirea condițiilor de muncă și protecției sociale și Digitalizarea și automatizarea proceselor administrative.

Flexibilitatea muncii a devenit o necesitate pe piața muncii moderne, permițând angajaților să aibă un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală. Acest aspect este esențial în atragerea și reținerea talentelor, dar și în creșterea productivității companiilor și evitarea burn-out-ului angajaților.

În vederea creșterii flexibilității muncii se pot întreprinde următoarele:

1. Promovarea muncii la distanță / tele-muncă / remote și a programului flexibil

• Elaborarea unui cadru legislativ clar pentru munca remote, incluzând drepturile și obligațiile angajatorilor și angajaților.
• Stimulente fiscale pentru companiile care implementează telemunca pe termen lung.
• Crearea unor ghiduri privind siguranța și protecția muncii pentru angajații care lucrează de acasă.

Analiză costuri-beneficii:

• Costuri: Investiții în infrastructură digitală și securitate cibernetică, adaptarea legislației.
• Beneficii: Creșterea productivității, reducerea costurilor operaționale, atragerea de talente din diverse regiuni.

2. Reglementarea timpului de lucru parțial / muncii part-time și a contractelor atipice

• Modificarea legislației pentru a face contractele part-time mai atractive și sustenabile.
• Introducerea unor modele de contracte flexibile, în condiții reglementate, cum ar fi contractele de muncă temporară, pe proiect sau bazată pe cerere, unde angajații sunt plătiți per sarcină sau per proiect, în loc să aibă un contract de muncă tradițional cu normă întreagă. Aceste contracte sunt caracteristice economiei bazate pe platforme digitale, cum ar fi Uber, Glovo, Upwork sau Fiverr, unde lucrătorii își oferă serviciile pe o bază flexibilă.

Analiză costuri-beneficii:

• Costuri: Adaptarea legislației, posibile costuri administrative pentru angajatori.
• Beneficii: Creșterea numărului de locuri de muncă, integrarea unor categorii sociale vulnerabile, creșterea gradului de ocupare a forței de muncă.

3. Implementarea săptămânii de lucru de 4 zile

• Analiza impactului unei săptămâni de lucru reduse asupra productivității.
• Proiecte pilot pentru testarea eficienței acestui model.
• Beneficii fiscale pentru angajatorii care implementează săptămâna de 4 zile fără reducerea salariului.

Analiză costuri-beneficii:

• Costuri: Eventuale dificultăți în adaptarea fluxurilor de muncă, necesitatea unei reorganizări eficiente.
• Beneficii: Creșterea satisfacției și a productivității angajaților, reducerea absenteismului și îmbunătățirea echilibrului dintre viața personală și profesională.

Adoptarea acestor măsuri ar putea transforma piața muncii din România într-un mediu mai atractiv și mai adaptat cerințelor actuale, generând beneficii atât pentru angajați, cât și pentru angajatori.